MODELUL MAGHIAR. Cum a evoluat economia Ungariei și care a fost rezultatul taxelor introduse pentru majorarea încasărilor la buget

„Lovitura” pe care guvernul de la Budapesta se pregătea să o dea sistemului bancar ungar a fost „suprimată” de Curtea Constituțională care a decis că împrumuturile în valută nu sunt „nici invalide, nici imorale și nici cămătărie”, potrivit Bloomberg. Executivul din Ungaria a cerut Curții o opinie privind constituționalitatea creditelor în valută, în contextul în care deprecierea forintului a făcut ca datornicii să întâmpine dificultăți în achitarea creditelor în franci elvețieni sau în euro.

Intenția Guvernului condus de Viktor Orban se înscrie în logica politicii economice de până acum care a determinat pierderi de miliarde de euro pentru băncile din Ungaria. Restructurarea unor credite din valută în forinți la un curs preferențial sau introducerea taxei pe tranzacțiile financiare au făcut ca agenția de rating Fitch să avanseze scenariul unui „exit” al băncilor austriece, dar și să confirme rating-ul de „BB”, nerecomandat investițiilor pe termen lung.

Neconstituționalitatea creditelor în valută ar fi atras după sine transformarea tuturor împrumuturilor în forinții, ceea ce ar fi dus la pierderi uriașe pentru băncile din Ungaria.

„O soluție radicală, precum conversia împrumuturilor în valută în forinți (de la data plății împrumutului) ar însemna o pierdere de 1.000 de miliarde de forinți, circa 3,5 miliarde de euro, pentru sistemul bancar”, a comentat pentru gândul Gergely Gabler, economist-șef Erste Bank Ungaria.

Mediul bancar din Ungaria a criticat în repetate rânduri „povara fiscală” pe care cabinetul lui Viktor Orban a instaurat-o de la venirea la putere. Pe de altă parte, membrii executivului au justificat majorările de impozite și introducerea de noi taxe ca fiind măsuri cerute de Comisia Europeană pentru a ridica procedura de deficit excesiv.

Spre deosebire de economia românească, economia Ungariei a avut de suferit încă din 2006, când deficitul bugetar a atins nivelul de 9,4% din PIB. Datoria publică a crescut vertiginos, iar în 2010 a atins 82,2% din PIB, de aproape trei ori mai mult decât nivelul din România.

Mai mult, în perioada în care România înregistra o creștere economică susținută, de 7,9% din PIB (2006), 6,3% din PIB (2007), respectiv 7,3% din PIB (2008), economia Ungariei avansa semnificativ mai încet, înregistrând o creștere de 3,9% din PIB în 2006, de 0,7% din PIB în 2007 și de 0,9% din PIB în 2008. Chiar și așa, nivelul investițiilor străine directe din Ungaria continua să fie net superior celui din România.

Sursă: Eurostat

Sursă: Eurostat

Ungaria are 2.000 de procese privind clauzele abuzive din contractele de credit

Deprecierea forintului în raport cu euro și francul elvețian a afectat sistemul bancar din Ungaria. Ratele prea mari au dus la creșterea neperformanței portofoliilor de credite în valută.

Totodată, clauzele abuzive din contractele de credit au devenit obiectul unor procese, situație similară cu cea din România, unde clienții au dat în judecată băncile pentru schimbarea unilaterală a unor condiții din contracte.

„Există în jur de jumătate de milion de credite imobiliare în valută. Mulți clienți au dat în judecată bănci pentru schimbarea unilaterală a unor condiții din contractele de credit în ultimii ani. Există circa 2.000 de cazuri în instanțe. Până la ora actuală există doar 60 de decizii, acestea fiind mixte, unele în favoarea băncilor, altele în favoarea clienților”, a explicat pentru gândul Zoltan Torok, șeful Direcției de Cercetare din cadrul Raiffeisen Bank Ungaria.

În opinia sa, judecătorii nu au expertiza necesară pentru a judeca aceste cazuri.

„Guvernul a cerut Curții Supreme (Kuria) să le ofere judecătorilor o îndrumare pentru a ușura procesul și pentru a evita interpretările diferite pe care le-am văzut până acum. În opinia mea nu va fi deloc ușor deoarece contractele de credit în valută sunt foarte diferite iar comportamentul băncilor, în ceea ce privește schimbarea unilaterală a unor condiții, a fost mixt”, a arătat Torok.

Evoluția cursului forint/euro

Sursă: Banca Centrală Europeană (BCE)

Conversia creditelor în forinți, amenințare la adresa forintului

Gergely Gabler, economistul-șef Erste Bank Ungaria, a exclus din start o opinie favorabilă a Curții Constituționale în ceea ce privește conversia creditelor ipotecare din valută în forinți, intenția guvernului fiind catalogată drept „electorală”.

În opinia sa, o astfel de măsură ar fi dus atât la pierderi de ordinul miliardelor de euro pentru sistemul bancar, cât și la deprecierea monedei naționale sau la scăderea rezervelor valutare ale băncii centrale din Ungaria.

„Forintul s-ar deprecia fie pentru că piața ar fi incapabilă să facă față unui asemenea volum de împrumuturi în valută (echivalentul a 12 miliarde de euro) convertit în forinți sau rezerva de valută a băncii centrale ar scădea radical, de la 32 de miliarde de euro, la 20 de miliarde de euro, dacă s-ar folosi pentru conversie”, a explicat economistul.

În momentul de față soldul creditelor imobiliare în valută se ridică la echivalentul a 12 miliarde de euro, dintre care 85% sunt în fraci elvețieni.

Cursul forint/franc elvețian a atins un maxim istoric în data de 5 ianuarie 2012, respectiv 264,1 forinți/franc.

Sursă: Banca Națională a Ungariei

Primele lovituri pentru sistemul bancar

În mai 2011, Guvernul de la Budapesta a ajuns la un acord cu Asociația Băncilor din Ungaria pentru a veni în sprijinul persoanelor care aveau probleme în achitarea ratelor creditelor ipotecare în monedă străină.

Mai exact, s-a adoptat o lege prin care băncile au convertit creditele în euro și în franci elvețieni în moneda națională, la un curs fix cu 25% mai scăzut decât cel al pieței. Practic, datornicilor li s-a permis să returneze datoria la un curs preferențial de 180 de forinți pentru un franc, respectiv 250 de forinți pentru un euro. În prezent, cursul oficial este de circa 240 de forinți pentru un franc și 300 de forinți pentru un euro.

Măsura a dus la pierderi de circa 900 de milioane de euro pentru băncile din Ungaria.

Mai mult, pentru a majora încasările la buget, cabinetul condus de Viktor Orban a introdus anul trecut o serie de noi taxe, printre care și o taxă specială pe tranzacțiile bancare.

Aceasta urma să fie înjumătățită în 2013, însă, pe fondul eșecul negocierii unui nou acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI), Guvernul ungar a decis să mențină taxa și anul acesta. Ministrul Economiei a precizat că se așteaptă să încaseze în 2013 de la bănci cu 258 de milioane de euro mai mult decât 2012.

Amenzi record pentru băncile care nu au convertit creditele în forinți

La finele lunii trecute, 11 bănci din Ungaria au fost amendate cu suma record de 32 de milioane de euro pentru că s-ar fi înțeles să încetinească procesul de înlocuire a creditelor ipotecare în valută cu unele în forinți. Investigația autorității pentru concurență din Ungaria a început după ce un membru al partidului Fidesz, condus de premierul Viktor Orban, a depus o plângere.

Asociația Bancară din Ungaria a arătat că instituțiile financiare nu au cum să restructureze creditele ipotecare în valută, fără ajutorul băncii centrale, deoarece măsura ar duce la prăbușirea monedei naționale.

Băncile ar avea nevoie de 12 miliarde de franci și de mai multe miliarde de forinți pentru implementarea unui astfel de program, a arătat Mihaly Patai, președintele asociației. Această cerere uriașă ar duce la prăbușirea cursului, a afirmat el.

Comisioanele pentru tranzacțiile de 500 de euro pe lună, eliminate prin lege

Tot pentru a veni în sprijinul populației, Parlamentul ungar a adoptat la începutul lunii noiembrie a acestui an o lege prin care vor fi eliminate comisioanele bancare pentru două retrageri pe lună de la bancomate, totalizând până la 150.000 de forinți, circa 500 de euro, sumă echivalentă cu nivelul salariului mediu din Ungaria.

Măsura va intra în vigoare începând cu februarie 2014 și va costa insitituțiile de credit circa 141 de milioane de euro, potrivit reprezentanților băncilor. Asta pentru că băncile vor fi nevoite să suporte din propriul buzunar taxa de 0,6% impusă de guvern asupra tuturor tranzacțiilor financiare.

În ciuda măsurilor menite să-i sprijine pe cetățenii care s-au îndatorat în valută, rata creditelor neperformante a urcat în primul trimestru al acestui an la nivelul record de 18%. În România, rata creditelor neperformante este de circa 21%, însă modul de calcul diferă față de cel din Ungaria.

Băncile prezente pe piața ungară au atras atenția în repetate rânduri că măsurile Guvernului Orban vor avea un efect negativ asupra sistemului bancar, avertizând că acestea ar putea duce la retragerea unor grupuri bancare sau la închiderea unor sucursale.

Ratingurile băncilor au avut, de asemenea, de suferit pe fondul reducerii profitabilității și a calității activelor. Moody’s a coborât în martie ratingurile a patru bănci, respectiv Budapest Bank, K&H Bank, Erste Bank Hungary și MKB Bank, pe fondul deteriorării situației economice.

Relația cu FMI

Cabinetul Orban a decis să renunțe la sprijinul FMI la finele lui 2010, după încheierea unui acord de împrumut în valoare de 20 de miliarde de euro semnat în 2008. Condițiile impuse de creditorii internaționali l-au nemulțumit pe proaspătul ales premier care a decis să renunțe la parteneriatul cu Fondul, dând vina pe revenirea anemică a economiei ungare ca urmare a măsurilor de austeritate impuse de finanțatorii externi.

Guvernul a reluat discuțiile la finele lui 2011, însă acestea s-au încheiat fără succes tot din cauza condițiilor cerute de FMI.

Mai mult, cabinetul condus de Orban a decis să încheie definitiv relația cu Fondul. În august, Ungaria a plătit anticipat ultimele tranșe ale împrumutului din 2008. Statul a restituit anticipat două tranșe programate pentru anul viitor, în valoare de aproape 2,2 miliarde de euro, economisind astfel 12 milioane de euro sub formă de dobânzi, potrivit informațiilor făcute publice de Ministerul Economiei.

Totodată, biroul FMI din Budapesta a fost închis, iar Fondul nu a numit niciun nou șef de misiune după expirarea mandatului precedentului reprezentant, în august.

Relația cu Fondul Monetar a creat probleme și pentru banca centrală din Ungaria. La finele lunii februarie, poliția a demarat o investigație, oficialii băncii centrale fiind acuzați că ar fi oferit în mod ilegal infomații FMI. Banca centrală a respins într-un comunicat constatările auditului care a dus la începerea anchetei, de care s-a arătat „nedumerită”.

Taxe „împotriva bunului simț”

Ungaria a ieșit în vara acestui an din procedura de deficit excesiv, respectiv a reușit să-și scadă deficitul bugetar (diferența dintre veniturile și cheltuielile statului) la nivelul de 3% din PIB, nu însă fără a introduce o serie de taxe dur criticate de mediul de afaceri. Companiile din Germania și Austria, cei mai mari investitori străini ai Ungariei, s-au arătat nemulțumite de politica agresivă a cabinetului Orban care a majorat mai multe taxe din diferite sectoare economice.

Comisia Europeană a cerut în iunie Guvernului de la Budapesta implementarea ultimului pachet de măsuri fiscale, pentru a evita reluarea procedurii de deficit excesiv, declanșate împotriva Ungariei încă de la aderarea statului la Uniunea Europeană, în 2004.

Guvernul a decis să majoreze taxa pe tranzacțiile financiare, redevența minieră și taxa specială aplicată companiilor de telecomunicații.

Astfel, taxa pe tranzacțiile financiare cu numerar, precum retragerile de bani, a fost dublată la 0,6%, în timp ce pentru transferurile între conturile bancare aceasta a crescut de la 0,2% la 0,3%.

Redevența minieră a crescut de la 12% la 16%, iar contribuția la asigurările de sănătate, de 6%, se va aplica și veniturilor din dobânzi și câștigurilor de capital.

Sursă: Eurostat

Sursă: Eurostat

Taxa impusă de guvern sectorului telecom a fost majorată de la 2 forinți (0,7 eurocenți) la 3 forinți (1 eurocent) pe minut de convorbire și SMS/MMS. Comisia Europeană și-a exprimat dezacordul față de această taxă, încă de când a fost propusă în vara anului trecut pentru majorarea veniturilor la buget. Noua taxă este de două ori mai mare decât cele practicate de statele vecine și sfidează reglementările europene, a explicat la acea vreme un purtător de cuvânt al vicepreședintelui Comisiei Europene.

„De ce este povara fiscală pe apelurile mobile de două ori mai mare decât în țările vecine? Am vrea și noi să știm. Este împotriva reglementărilor UE și bunului simț”, a scris purtătorul de cuvânt Ryan Heath pe Twitter. Comisia Europeană a deschis de altfel o procedură de infringement în ianuarie împotriva Ungaria pentru taxa impusă sectorului telecom.

Companiile de telecomunicații s-au declarat „șocate” de măsurile impuse de guvern. „Magyar Telekom, Telenor și Vodafone sunt șocate să afle că Guvernul a modificat proiectul privind impozitele pe apelurile telefonice”, au declarat companiile într-un comunicat comun.

intervenția Bruxelles-ului nu este însă pe placul Guvernului de la Budapesta. Premierul Viktor Orban este de părere că Ungaria se află într-un „război de independență cu UE”, miza fiind politica economică a statului.

„La Bruxelles obișnuiau să spună că există o politică economică ce poate aduce succes tuturor țărilor. Dezbaterea acum este despre cât de independentă ar putea fi politica economică a Ungariei. De fapt, este un război de independență. Cu cât vor vrea mai mult să standardizeze politica economică a țărilor, cu atât vom avea o șansă mai mică de a ieși din criză”, a afirmat Orban în iarna anului trecut.

Măsuri pentru scăderea deficitului

Tot pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, Guvernul ungar a anunțat la începutul anului trecut înghețarea unor cheltuieli.

Astfel, circa 317 milioane de euro au fost tăiați din bugetul pentru anul în curs, alte 80 de miliarde de forinți urmând să fie economisiți anul viitor. Banii erau destinați pentru finanțarea unor proiecte precum construcția de stadioane.

O altă propunere legislativă menită să ajute la finanțarea datoriei statului a fost aceea de a oferi pașaport unguresc străinilor care cumpără obligațiuni de cel puțin un sfert de milion de euro.

Propunerea a fost înaintată în perioada în care Guvernul reluase negocierile cu FMI pentru încheierea unui nou acord de finanțare.

Taxele de criză au contribuit anul trecut la scăderea cu 14% a investițiilor în sectorul telecomunicațiilor, iar în cazul sectorului financiar declinul a fost de 18%, potrivit Camerei de comerț germane.

Taxa pe „canal” vs taxa pe „stâlp”

Pachetul de măsuri propus de Guvernul ungar în vară ar urma să aducă încasări suplimentare de 1,3 miliarde de euro.

Astfel, taxa pe tranzacțiile speciale, ce ar fi trebuit înjumătățită potrivit acordului dintre executiv și bănci, va aduce venituri cu 258 de milioane de euro mai ridicate decât în 2012. Schimbarea modului în care este calculată baza de impozitare pentru companii vor însemna alte 125 de milioane de euro pentru buget.

Totodată, statul a introdus o taxă pe utilități, care va fi plătită pentru fiecare conductă subterană din toate localitățile. Taxa este similară așa-numitei taxe pe „stâlp” introduse de Guvernul Ponta în România.

„Este, de asemenea, un pas pe care am vrut să-l evităm, dar UE ne-a obligat să-l facem. Măsura ar putea genera 30 de miliarde de forinți (107,5 milioane de euro)”, a declarat Gyorgy Matolcsy, ministrul Economiei.

Ungaria, nevoită să se împrumute pe piețele internaționale

În urma eșecului negocierilor dintre autoritățile ungare și reprezentanții FMI, statul a anunțat că își va finanța datoriile prin împrumuturi de pe piețele financiare internaționale.

În februarie, Ungaria a împrumutat 3,2 miliarde de dolari. Intenția de a „ieși” pe piețele internaționale a fost anunțată încă din decembrie 2012, când Agenția ungară de administrare a datoriei publice a anunțat că statul va avea nevoie de o finanțare de 4-4,5 miliarde de euro.

Evoluția dobânzilor obligațiunilor ungare cu o maturitate de 10 ani

Dobânda la care se împrumută statul depinde însă de percepția investitorilor, puternic influențată de calificativele acordate de agențiile internaționale de rating.

Fitch a confirmat recent ratingul de „BB+”, calificativ care încadrează Ungaria în categoria activelor cu caracter speculativ, nerecomandat investițiilor pe termen lung.

Calificativele acordate de principalele agenții de rating Ungariei și României

Standard & Poor’s a retrogradat lratingul Ungariei la a doua treaptă din categoria „junk”, acuzând politicile economice care afectează perspectiva de creștere economică.

Ungaria a fost de asemenea catalogată în mai multe rânduri drept una dintre cele mai riscante piețe de capital din lume, o piață „de evitat”.

„Din cauza celor mai recente măsuri care au dus la majoriarea taxelor, dar și din alte motive, povestea investițiilor pe piața de capital din Ungaria poate lua sfârșit. Cu toate acestea, mulți investitori rămân optimiști și nu realizează că dacă situația nu se va îmbunătăți în timp util Ungaria poate demonstra de ce este probabil una dintre cele mai riscante piețe din lume”, se arată într-o notă a analiștilor Bank of America Merrill Lynch, în care țara este descrisă drept „o piață de evitat”.